sâmbătă, 22 iunie 2013

Cerurile Coboară în Inima ta

Astăzi dimineaţa când v-aţi trezit, v-aţi gândit la ceruri? În planul pentru acestă zi aţi inclus subiectul cerurilor? Cât de des ne gândim noi la ceruri? Ştiind că suntem călători aici pe pământ, totuşi nu ne prea trage dorul acasă.

Biblia spune în 1 Corinteni 15:19
"Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii!"

Presupun dacă aceste cuvinte ar fi fost vii în inimile noastre eu cred că nu doar fiecare oră ci fiecare minut din viaţa noastră ar fi fost trăit cu folos şi nu risipit în zadar. Iar speranţa cerurilor ar oglindi lumină şi bucurie în ochii noştri.
Alergarea noastă pe pământ este un maraton al cărui final sunt cerurile. Dacă nu ne uităm la răsplată atunci alergarea este zădarnică.
Interesantă chestie, Domnul Isus de 2 mii de ani pregăteşte deja locul special pentru fiecare dintre noi. Câte un locaş pentru fiecare aşa cum a spus la plecare.
Mulţi au obosit în aşteptarea lor, însă cuvântul rămâne a fi veşnic şi vorbeşte astfel:
Ioan 14:2 "În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc."
Un Pastor a adus un exemplu destul de frumos. Zicea că atunci când mirele pregăteşte casa pentru viitoarea lui familie, soţie. Atunci când întreabă mireasa „Vrei să vezi casa în care vei locui?” Ea nu stă pe gânduri şi începe să se intereseze, să se ducă să admire casa viitoare în care are să locuiască.

- La rândul nostru cât de des ne interesăm noi de ceruri?
- Cât de des cercetăm cartea Apocalipsa în a găsi descrierea viitorului nostru locaş?

Cerurile nu trebuie să fie deasupra capului nostru, ci şi în gândurile noastre. Căci bucuria nădejdii în Isus Hristos este ceea ce ne ţine tari pe acet pământ .

"În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri.
Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus.
Eu Mă duc să vă pregătesc un loc."
- Ioan 14:2 
Martina Artene


Locul Tainic

Biblia vorbeşte despre un loc tainic şi îl numeşte „odăiţa rugăciunii”.
Matei 6:6
"Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta,
încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău,
care este în ascuns; şi Tatăl tău,
care vede în ascuns, îţi va răsplăti."

Atunci când nu mai pot să rezist moral şi poate chiar fizic vreau să discut cu cineva sau pur şi simplu să stau aproape de cineva. Şi anume pe acest Cineva eu îl iubesc foarte mult şi noi doi avem un loc, ba chiat două unde în cele mai grele momente ale vieţii mele îi dau întâlnire şi sunt sigură de faptul că El va veni acolo şi îmi va asculta greutatea ce-o port pe inimă şi îmi va da pace şi încerede în ziua de mâine.
Locul întâlnirii noastre se numeşte „locul tainic”. De fapt fiecare dintre noi neapărat trebuie să aibă aşa un locuşor, pentru că anume în acel loc îţi înalţi rugăciune câtre Dumnezeu.

În cele mai grele momente ale vieţii mele eu alerg spre acest loc. Locul meu tainic se află pe marginea unui lac, acolo unde sunt puţini oameni şi nimeni nu poate să ne întrerupă discuţia, adică discuţia cu Dumnezeu. Locul unde eu simt că Dumnul coboară şi este aproape de mine.

De ce este important locului tainic?

Cineva spunea: Dacă vrei să ştii ce relaţie are un om cu Dumnezeu spune-i să îţi povestească despre locul tainic unde-i dă întâlnire Lui Dumnezeu.

Acest loc este un loc unde timpul încetează şi eşti doar tu şi Dumnzeu. Unde vii şi-I spui tot ceea ce simţi. Unde plângi de bucurie sau de fericire. Unde Dumnezeu te îmbrăţişează cu o pace, cu o linişte duhovnicească.

Atunci când ne este greu şi ne simţim apăsaţi ar fi trebuit în primul rând să alergăm să ne întâlnim cu Domnul în acel loc tainic. Fiecare dintre noi are nevoie de un asemenea loc. Dacă îl aveţi atunci este foarte bine, însă dacă încă nu ar fi trebuit să vă puneţi întrebarea dacă relaţia voastră cu Dumnezeu este ok.

- Tu ai un loc tainic unde poţi să-i dai întâlnire Lui Dumnezeu şi să fii sigur
că El va veni?
Martina Artene