Faţa Lui peste tine

"Domnul să facă să lumineze faţa Lui peste tine şi să Se îndure de tine!"Numeri 6:25

    Ştim că acest verset este parte a binecuvântării pe care Dumnezeu a orânduit-o pentru fiecare nou născut, adic pentru copiii noştri.
Acum împreună să ne mai amintim încă o dată de momentul în care aducem copiii la binecuvântare şi păstorul citeşte acest verset din Numeri 6:25 "Domnul să facă să lumineze faţa Lui peste tine şi să Se îndure de tine!" să lumineze faţa Lui peste tine. Logic ar fi ca această lumină să rămână, să fie întreţinută pe faţa copiiilor Lui Dumnezeu pe parcursul întregii vieţi a lor. Şi logic ar fi ca această lumină să fie văzută pe faţele noastre de creştini zi de zi de oamenii ce ne înconjoară.
    Oare dimineaţa când ne privim în oglindă, avem noi grijă doar de coafură şi haina să ne stea bine sau ne uităm mai atent şi avem grijă ca lumina Lui Dumnezeu. Ca aceasta să nu lipsească de pe chipul nostru?
    Dimineaţa când ies din casă şi urc în transportul public văd multe chipuri triste, posomorâte şi îngrijorate, ba chiar nemulţumite. Bine ar fi dacă aceste chipuri nu l-ar fi cunoscut personal pe Domnul şi ar fi fost însetate după Hristos şi de aceea poate nu au fericire. Dar e ceva mult mai grav, multe din aceste chipuri sunt ale fraţilor şi surorilor noastre. A celor ce au primit bucuria mântuirii.
    Noi suntem cei ce purtăm chipul Lui Hristos. Este o haină scumpă care o îmbrăcăm în fiecare zi şi nu doar de sărbători sau numai atunci când mergem la biserică.

    Vă rog fierbinte Fraţilor, nu uitaţi că Hristos locuieşte nu doar în noi, ci lumina Lui este şi peste faţa noastră. Vă îndemn în acestă săptămână să dăm la o parte accesoriile moderne, facturile, problemele, grijile, supărările şi să lăsăm ca Domnul să facă să lumineze faţa Lui peste poporul Său.
    Iar dacă vedem astăzi pe cineva dintre prietenii noştri posomorâţi să le amintim de binecuvântarea lui Dumnezeu şi despre bucuria mântuirii.

Nu uitaţi, noi suntem sare şi lumină în această lume.Martina Artene

O inimă Mulţumitoare este o Inimă fericită

În fiecare zi primim în dar o nouă dimineaţă, un nou răsărit de soare, noi activităţi, noi oameni cu care vom face cunoştinţă etc. Atâtea lucruri noi ne-au fost şi urmează a ne fi oferite.
- Cât trebuie să plătim pentru ele?
- Oare ne vor ajunge bani ca să ne răsplătim?

O groază de lucruri ne-au fost oferite gratis fiecărui în parte. În primul rând viaţa pe care o avem. Nu am făcut nimic şi doar Dumnezeu a lucrat cum spune Psalmistul într-un chip tainic şi ne-a creat.
       Avem părinţi, avem fraţi şi surori, avem prieteni şi pe toţi aceşti oameni ca să-i avem alături mari eforturi nu am depus şi îi avem lângă noi, prin Har.

Vrea să ne punem o întrebare. Care a fost primul cuvânt pe care l-am pronunţat astăzi când am auzit ceasornicul sau poate deodată am deschis ochii? Care gând l-ai pronunţat?

Trăind în vremi de har cu spune Scriptura, unicul cuvânt ca merită să-L audă Dumnezeu de la tine prima dată când începi o zi este MULŢUMESC!

Să fim mulţumitori pentru tot ceea ce avem şi pentru tot ceea ce urmează să primim de la Creatorul nostru. O inimă mulţumitoare este o imină fericită şi smerită. „Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat.” (Proverbe 15:15)

      Cuvântul spune că inima mulţumitoare va fi răsplătită. Este un paradox să primeşti ceva să mulţumeşti şi încă pe deasupra să mai primeşti ceva.

Oare în relaţia noastrp cu Dumnezeu nu este tot aşa? Atunci când îi mulţumim în rugăciunile noastre, vedem clar cu binecuvântările Lui se revarsă din plin peste noi şi casa noastră.

       Astăzi este ziua mulţumirii. Ziua în care îi vei mulţumi lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ai. Şi să nu uităm să mulţumim şi aproapelui nostru. Cuvântul mulţumesc are mare putere şi poate încuraja mulţi oameni. Mulţumesc subliniază eficacitatea faptelor noastre sau a celor ce ne înconjoară. Şi cât e de frumos şi bine să simţi că ai făcu ceva pentru care ai fost răsplătit cu Mulţumesc!

Mulţumesc Domnului neîncetat pentru fiecare dintre voi.

Martina Artene

Inima omului se gândeşte pe ce Cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă Paşii

Trezindu-ne în fiecare dimineaţă avem tendinţa de a analiza lucrurile care le-am făcut deja şi planurile care urmează să le realizăm.

De exemplu: Dacă suntem studenţi numărăm câte luni sau zile ne-a mai rămas până la finisarea semestrului. Părinţii numără cât timp a mai rămas până la vacanţa de vară, pentru a pleca undeva cu familia la odihnă. Sau dacă ne uităm mai aproape este abia miercuri, iar noi deja avem planuri pentru tot week-endul.

       Toate acestea sunt planuri pentru o durată scurtă. Însă sunt oameni care-şi plănuiesc viaţa pe toţi 60 sau 70 de ani. Cu toate că nu ştiu la sigur cât le-a îngăduit Dumnezeu.

E bine să ne facem planuri şi să fim disciplinaţi. Însă planurile pentru 10 sau 20 de ani înainte pot fi convinite doar în timp şi doar cu Dumnezeu pentru că „Inima omului se gândeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii.” (Proverbe 19:9).

        In gestionarea asiduă a viitorului noi uităm de prezentul nostru care de fapt este important în deciziile noastre, în activităţile, faptele noastre.

Decât să scrie un viitor pe care nu îl putem şti la sigur mai bine ne-am scrie un prezent care să lucreze spre Slava lui Dumnezeu şi spre binele copiilor Lui.

       Astăzi este un început de zi în care cel mai bine e să te duci şi să-L întrebi pe Dumnul la care pagină a avieţii tale ai ajuns şi care este planul pentru ziua de azi.

„Inima omului se gândeşte pe ce cale să meargă,

dar Domnul îi îndreaptă paşii.”

(Proverbe 19:9).

Martina Artene

Modernizarea creşte în noi modele de Materialişti

 Dacă ne punem întrebarea cine ne trezeşte în fiecare dimineaţă?

Ne-ar place să auzim răspunsul că Dumnezeu o face prin răsăritul soarelui.

Într-o lume modernă având jaluzele nu prea ne mai alintă soarele ochii dimineaţa, ci doar mobilul, ceasul sau deşteptătorul ne este cel care prima dată ne spune “Bună Dimineaţa”.
În dată după aceasta pornim butonul “start” al calculatorului. Apoi mergem la bucătărie şi acolo poate cuptorul cu microunde ne încălzeşte micul dejun.
Şi aşa începe ziua unui om din secolul XXI.

Dacă am privim dintr-o parte am vedea că modernizarea nu este o chestie care ne uşurează viaţa ci mai mult care ne fură din timp şi din linişte.
- Sau poate şi din comunicarea cu Dumnezeu?
         O dată cu modernizarea cresc şi grijile noastre. Pentru bărbaţi apraţia multitudinii automobililor în ultimii ani crează o dificultate în alegerea unei mărci sau a unui model de maşină “Ce maşină să-mi aleg, cât tre să mai muncesc, de unde iau banii?”Pentru femei apariţia maşinăriilor de spălat haine, de călcat haine, de udat grădina, de curăţat casa şi multe alte chestii trezesc în capul lor o altă întrebare “Mi-ar trebui şi mie să cumpăr o nouă maşinărie pentru a-mi uşura munca. Dar de unde luăm bani?”Pentru tineri e şi mai interesant “A apărul noul Ipad, nu mai vreau calculator vreau tabletă, toţi au. Ce fac unde mă duc de unde iau şi eu unul?” Lista de pentru şi trebuie poate continua.
Ne trezim într-un secol în care maşinăriile conduc, dirijeză şi fac omul.
Modernizarea creşte în noi modele de materialişti, însă sufletul rămâne a se împietrit.
        Recunoaştem că este dificil ca orice gând şi orice alegere să fie convenită cu Dumnezeu. Însă cine poate şti mai bine decât El dacă acel Ipad sau Maşină ne va adăuga măcar un pic la fericirea noastră de aici şi de acolo de sus?!

Când deschizi ochii dimineaţa adu-ţi aminte că „Domnul este păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.” (Psalmul 23:1)

        Pentru creştini una dintre cele mai mari alegeri a fost viaţa. Alegerea lui Hristos. Celelate alegeri care trebuie să le facem şi gânduri care să ne macine trebuie să fie din El prin El şI Pentru El.

        Lasă ca minul dejun să fie preparat de mâinile tale de mamă sau soţie, iar asfaltul în drum spre serviciu să fie fie călcat nu de şinile maşinii tale ci de talpa pantofilor tăi. Apasă butonul „Start” al Sfintelor Scripturi. Vezi ce ţi-a expediat Dumnezeu azi pe poşta Bibliei.

Martina Artene

Ţine Învăţătura, n-o lăsa din mână; păstrează-o, căci ea este Viaţa ta.

Zilnic fiecărui dintre noi zilnic ne sunt oferite ceva ore pentru a merge la serviciu, la studii, în ospeţie la rude, la o plimbare cu prietenii sau cu familia şi multe alte activităţi.

Însă pentru ca aceste toate lucruri să ne reuşească şi să fie isprăvite bine e nevoie de un ingredient special.

Ingredientul prin care spune cuvântul, anii vieţii noastre se pot înmulţi.

Acest ingredient preţuieşte mai mult decât mărgăritarele şi niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu el. Cei ce caută cu tot dinadinsul acest ingredient îl găsesc. 

Rege Solomon a fost omul care avea acest ingredient din belşug - Înţelepciunea.

Putem să ne pornim în grabă de acasă uitând telefonul, portmoneul, un dosar important sau alt ceva. Însă inadmisibil este faplut de a ne porni de acasă fără a lua cu noi înţelepciunea.

Solomona fost binecuvântat din belşug  cu Înţelepciune pentru a isprăvi toate lucrările care i-au fost hărăzite de către Domnul. Istoria spune că Regele Solomon a fost cel mai înţelept om de pe pământ. Nu trăim în vremurile lui Solomon însă avem nu mai puţină nevoie de Înţelepciune.

Orişicare decizii pe care noi le facem mari o fi ele sau mici, nu contează. Ele pot marca atât
viaţa noastră proprie cât şi vieţile oamenilor ce ne înconjoară.

-      - Fiţi mulţumitori pentru ziua care va fost înceredinţată.

-      - Deciziile pe care le ve-ţi lua astăzi să fie luate cu chibzuinţă.

-      - “Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână; păstrează-o, căci ea este viaţa ta.”
      (Proverbe 4:13)

Martina Artene 

Căci omul este Muritor pe acest Pământ

În alergarea lui după fericire omul uită cât este el de trecător.
Într-o viaţă în mediu de 60 ani omul crede că ar putea cuceri nu doar muntele Everest sau ultimul model de maşină, însă şi mai mult că ar mai cuceri stâpânirea timpului veşnic.

Omului ia fost dat totul în afară de stăpânirea pe viaţa lui. Două lucruri esenţiale nu le putem alege: Primul este în ce secol să ne naştem şi al doilea în ce secol să murim. Ştiind aceste lucruri, adesea ne vine în minte fraza „Eh, dacă mi-ar fi fost oferită şansa aceea încă o dată”. Nu e nevoie să ai două momente identice, e nevoie momentul unic să-l foloseşti corect.

Nu ştiu de unde, bănuies că din lipsa fricii de Domnul şi din lipsa cunoaşterii Supremităţii Lui, omul este sigur că şi mâine şi poimâine va fi în viaţa lui. Însă poţi să te trezeşti într-o zi nu aici, ci acolo şi întorcând privirea în urmă să nu vezi decât o maşină faină în garaj, un album cu cele mai frumoase ziduri, munţi şi turnuri. Iar alături o familie tristă în care copiii duc lipsă de educaţie şi de dragoste.

Pentru a fi un om de succes contează alegerea corectă a priorităţilor.
E o mare măiestrie să ştii ce este mai important pentru tine:
- Să dărui sau să acaparezi
- Să iubeşti sau să aştepţi să fii iubit
- Să te bucuri sau să cârteşti
- Să alergi înainte sau să cazi în pesimism
- Să cunoşti lucruri noi sau să scormoneşti amintirea trecutului
- Să zideşti pe cineva sau să-l critici
Continuă această listă şi vei deveni un om de succes.

Pune-ţi priorităţi corecte ştiind că nu eşti tu stăpânul vieţii tale!

Perfecţiunea asemeni lentilei Convergente

Ce înseamnă a fi perfect? 

DEX perfect/ă => care întrunește toate calitățile; desăvârşit, ireproşabil, impecabil, fără defecte.

Am ţinut să vă dau definiţia din DEX pentru că nici eu nu am ştiut mai devreme adevăratul sens al perfecţiunii. Din echivalentele de mai sus înţelegem că cel mai tare sună „fără defecte”. Interesant este faptul că Biblia ne spune şi ne arată că nici un om nu a fost şi nu poate fi perfect. Cu toate acestea vedem zilnic exemplele oamenilor care se zbat între posibil şi imposibil pentru a deveni perfecţi.

Eu nu am fost o excepţie. Mereu mi-am dorit să fiu perfectă. Cum spune definiţia să întrunesc toate calităţile. Pentru asta mă străduiam din răsputeri să fiu prima în toate. Mult timp m-am condus de un principiu „Capacităţile omului sunt mult mai mari decât efortul depus de el”. Eram sigură că pot mai mult decât pot. Pare a fi un principiu bun însă nu este. Omul care doreşte perfecţiunea este unul nefericit pentru că la fiecare împiedicare sau eşec începe criza de autocritică exagerată.

Sunt mulţi tineri care îşi doresc ca într-o dimineaţă să se uite în oglindă, iar acolo să se reflecte imaginea proprie a unui om perfec. Anume aici aş adăuga: Perfecţiunea este asemenea lentilelor convergente. Ea concentrează toată atenţia într-un singur punct, asupra eului propriu. A fi perfect înseamnă a fi egoist, încercând să foloseşti toate sursele posibile petru a le aplica propriei persoane.

Există un antipod al perfecţiunii şi el este sfinţenia. Ea reprezintă scopul esenţialul pentru viaţa unui creştin. Sfinţenia este lentila divergentă care împrăştie razele de lumină în toate părţile. Un om sfânt este concentrat asupra dărniciei, asupra aproapelui său şi nu are timp ca să-şi adape eul propriu.

Vine o clipă în viaţa fiecărui, când trebuie să alegem între ce vrem să fim: lentilă convergentă sau divergentă? E bine să fim asemeni lentilei convergente doar în relaţia cu Isus Hristos. Dar rezultatul concentrării noastre pe Hristos ne facem să fim deschişi şi să împrăştiem raze de lumină în vieţile oamenilor ce ne înconjoară.

Martina Artene