joi, 6 decembrie 2012

Ceasul meu


Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui. 
(Eclesiastul)
 

 Sunt pasionată de ceasuri.
Îmi amintesc şi acum primul meu ceas. L-am primit cadou de Anul Nou de la mama.
Cred că acest ceas mi-a fost mai scump decât cerceii de aur pe care i-am primit în anul următor.
De ce acest ceas mi-a fost scump?
El m-a învăţat:

să aud mişcarea acelor ceasornicului,
să aud bătăile inimii mele,
să aud trecerea ireversibilă a timpului.

  Oamenii folosesc ceasul doar ca pe un accesoriu. Unii nici nu-l setează. Îl îmbracă pe mână fără să se uite dacă bateria acestuia mai funcţionează.
  Ceasul este cel mai bun prieten al omului.
El mereu îţi spune:
Mai e timp – să-ţi suni părinţii. Să vezi ce mai fac?
Mai e timp – să expediezi un mesaj suriorii sau fratelui tău.
                   Pentru ai spune cât de mult îl sau o iubeşti, că eşti mândru de ea sau de el.
Mai e timp – să te împlaci cu cei cu care eşti certat.
Mai e timp – să-ţi vizitezi rudele cu care nu ai mai vorbit de ani buni.
Mai e timp – să-i faci fericiţi pe cei care-i iubeşti.
Mai e timp – să te rogi pentru aproapele tău.
Mai e timp – să-I mulţumeşti Lui Dumnezeu că ţi-a dat timp.

Mai e timp – ... 
Mai e timp – să-ţi cumperi un Ceas.

Martina Artene

3 comentarii:

  1. )trebuie de cumparat ceas! placut textuletul!

    RăspundețiȘtergere
  2. primul text despre ceas-uri care e asa profund si iti aminteste ca ceva ai uitat sa faci))
    foarte frumos textul!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Si mie imi este foarte drag primul ceas daruit de mama, pur si simplu pentru ca cu el pe mana parca reusesc mai multe :)
    Frumoase invataturu! Dumnezeu sa te binecuvinteze!

    RăspundețiȘtergere