Ce rămâne în urma mea dacă eu mâine aș muri?
Ce va rămâne după tine dacă mâine mori, nu, nu zic ce va fi dacă azi mori
sau la noapte, dacă mâine?
Dacă mâine nu va mai fi un mâine pentru tine ce se va schimba în lumea
aceasta?
Va rămâne un cont pe Facebook cu peste o mie de prieteni, va rămâne un cont în bancă cu ceva bani, va rămâne un certificat de naștere, un nume în recensământ?
Va rămâne un cont pe Facebook cu peste o mie de prieteni, va rămâne un cont în bancă cu ceva bani, va rămâne un certificat de naștere, un nume în recensământ?
Ce? Ce o să rămână după tine, dar în urma mea?
Să zicem că sunt țicnită că îmi pun așa o întrebare doar la 23 de ani, dar
fie, că tot sunt mai țicniți cei ce au peste 30 de ani și nu și-au pus
niciodată întrebarea aceasta.
În opinia mea asta-i întrebarea cu care ar fi trebuit să ne trezim în fiece
dimineață. De ce? Pare o întrebare pesimistă? Serios? Pentru mine pare o
întrebare super motivațională.
Pentru că eu prin acest gând încerc să văd ce bogății am atins la ziua de azi. Și nu vorbesc despre bani și lucruri materiale, huh, deloc. După moartea noastră oamenii rămân doar cu un singur lucru, cu amintirea noastră.
Pentru că eu prin acest gând încerc să văd ce bogății am atins la ziua de azi. Și nu vorbesc despre bani și lucruri materiale, huh, deloc. După moartea noastră oamenii rămân doar cu un singur lucru, cu amintirea noastră.
Cu amintirea unui prieten devotat, cu amintirea unui mentor bun, cu
amintirea unei iubiri frumoase, cu amintirea unei răni etc. Amintirile sunt de
scurtă sau de lungă durată. Amintirile îți trezesc zâmbetul sau te fac să cazi
într-o profundă tristețe. Sunt amintiri cu care adormi și te trezești. Sunt
amintiri ce te însoțesc pe parcursul vieții și te motivează să fii mai bun și
îți cresc încrederea în propriile puteri. Amintirile înalță oamenii, dar și îi
doboară.
Ce fel de amintire ești tu?
Dacă mâine mori? Ce amintire vei rămâne pentru familia ta, pentru prietenii tăi, pentru colegii tăi, pentru vecinii tăi?
Dacă mâine mori? Ce amintire vei rămâne pentru familia ta, pentru prietenii tăi, pentru colegii tăi, pentru vecinii tăi?
Vei fi o amintire ce va trezi zâmbet pe fețele oamenilor. Vei fi o amintire
vie în inima prietenului tău când acesta totuși va realiza visul său spre care
tu l-ai motivat, în care l-ai încurajat atât de mult?
Va lipsi oare oamenilor după moartea ta salutul de Bună Ziua sau Bună Seara
al tău?
Tu ești o amintire, tu vei
rămâne o amintire.
Ce va rămâne după tine dacă mâine mori, nu, nu zic ce va fi dacă azi mori
sau la noapte, dacă mâine?
Dacă mâine, pentru că azi mai ai o șansă să începi a scrie amintiri
frumoase în inima celor pe care-i iubești. Nu fi prostuț și nu alerga aiurea,
dacă ziua ta a trecut fără ca să lași amintiri frumoase în viața colegilor de
serviciu, în viața vecinului de pe scară, în viața șoferului de taxi, un te
iubesc în viața mamei, tatei, soției , soțului etc. Atunci să știi - chiar dacă
vine un mâine, tot nu ai nevoie de el
pentru că azi ai ars șansa unei amintiri frumoase. Oamenii nu sunt terminale de
băgat bani sau doar niște manechine de îmbrăcat. Dumnezeu a pus suflet și
sentimente în ei, iar cea mai lungă amintire pentru om este discuția la cină cu
tine și nu felul de mâncare pe care i l-ai servit pe masă.
Bagă timp în oameni, bagă timp în fabrica de amintiri frumoase, pentru că mâine este aproape și ce va rămâne după tine dacă mâine ...
Marina
Artene