marți, 21 mai 2013

Sfânta Tăcere

“Ruptul îşi are vremea lui, şi cusutul îşi are vremea lui;
tăcerea îşi are vremea ei, şi vorbirea îşi are vremea ei…”
- Eclesiastul 3:7
   Trăim în era comunicării, în care avem acees la cuvinte peste tot: telefoane, mailuri, facebook, skype, maşini, avioane care să ne trasporte spre oameni. Şi totuşi în secolul XXI ducem lipsă de un lucrur atât de important uneori şi de sacru precum liniştea şi tăcerea.

   Tăcerea înseamnă să stai singur în chilia ta, în înţelepciune şi teamă de Dumnezeu, păzindu-ţi inima de săgeţile arzătoare ale gândului. O astfel de tăcere naşte binele. O tăcere lipsită de griji, ca o scară către ceruri. O tăcere în care omul nu are grija lucrurilor de primă însemnătate şi vorbeşte numai cu Isus Hristos.
Cel care păstrează tăcerea este cel ce cântă: „Inima mea este pregătită să Te laude Doamne”. Când gura rămâne prea mult deschisă,chiar pentru a rosti binele, sufletul îşi pierde flacăra, aşa cum o casă îşi pierde căldura printr-o uşă deschisă.
 
    În preajma acestui vârtej de globalizare fă-ţi timp să stai în tăcere, făţi timp să-L asculţi pe Dumnzeu să admiri lumea celor ce nu cuvântă, pentru că anume această lume-ţi arată cât de mare e Dumnezeu.
 
   În opinia mea înainte de a discuta cu cineva e nevoie să ştii să asculţi şi să stai întăcerea sacră a cuvântului şi Duhului Sfânt. Învaţă fiind înconjurat de zgomotul poluant al secolului XXI să asculţi în tăcere de Dumnezeu.


Martina Artene

duminică, 5 mai 2013

Căci cine va Moşteni

   Când pentru prima dată ne gândim la profesia de economişti, în mintea noastră se creionează portretele oamenilor ce au finalizat academia de studii economice sau fotografiile de pe copertele ziarelor ce au publicat topul celor mai bogaţi oameni de la noi din ţară, dar şi de peste hotarele ei. Însă diploma ori cantitatea de bani pe care o posedă un om, nu demonstrează însă faptul că el ar fi un bun economist. 
Istoria lumii a avut doi oameni care au trăit în timpuri diferite şi totuşi sunt consideraţi a fi cei mai bogaţi oameni. Primul care rămâne a fi cel mai bogat om din toate timpurile este Regele Solomon cu o avere estimată în zilele noastre aproximativ la $100 miliarde. Iar al doilea este Bill Gates co-fondatorul Microsoft Corporation cu o avere estimată la $67 miliarde. Am putea să discutăm treptele succesului pe care le-a urcat fiecare în parte dintre aceşti mari miliardari, dar arta gestiunii nu stă în numărul de miliarde de dolari, ci în cantitatea şi calitatea resurselor umane care sunt implicate în procesul creării unei averi.

Gândindu-ne la Solomon şi la Gates nu se prea leagă ei cu Moldova noastră. De aceea în pofida crizei economice, în ţara noastră există totuşi economişti extraordinari de la care am putea lua exemplu. Pe ei nu-i vezi pe holurile acedemiei de ştiinţe economice, nu le găseşti pozele pe tabloide şi nici nu sunt incluşi în topul celor mai bogaţi oameni ai ţării. Cine s-ar fi gândit că în Republica Moldova există economişti extraordinari care nu au învăţat matematică superiaoră şi nici nu au citit cărţi care să le arate calea spre succes. Aceştia s-au născut cu o dorinţă vie de a investi şi de a da viaţă. În următoarele rânduri am să mă refer la marele femei afaceriste care şi-au permis în secolul trădării şi crizei financiar-morale să investească toate resursele lor într-o afacere care ne numeşte “Naştere de Fii”.

   Îmi asum responsabilitatea de a înmâna titlul de Femei Afaceriste anume acelor femei care au în familia lor câte patru, şapte sau chiar treisprezece copii. Oare ce afacere implică mai multă muncă şi investiţii decât familia ta, decât copiii tăi? Sunt sigură că o femeie de la sat cunoaşte multă matematică: Căci ea trebuie să ştie câtă pâine să frământe pentru a-şi hrăni toate gurile familei sale. Căci ea ştie în ce hăinuţe să-şi investească banii ca acestea să fie purtate şi de următorii copilaşi ce vin din urmă. Căci ea ştie cum să gestioneze timpul, în a petrece timp la serviciu şi în gospodărie. Şi să vezi că îi ajunge şi timp să citească o poveste de seară live, fără de iPod sau TV, în aşa mod încât prin vibraţiile vocii ei, copilul să se simtă în siguranţă. Căci ea ştie să investească în copii dragostea pentru munca fizică, ştie să-i motiveze copiii în a iubi cartea şi în a iubi învăţătura sănătoasă etc.
Despre o astfel de femeie afaceristă, putem afirma că s-a ghidat după legea care se află la temelia fiecărei afaceri reuşite, şi anume: Cea mai bună investiţie este investiţia făcută în oameni!

   Nu contează câte poduri ai înălţat, nu contează câte case ai construit, nu contează nimic în final; Atâta timp cât pe acele poduri nu are cine să meargă şi în acele case nu are cine să locuiască. De aceea nu contează câţi bani ai făcut la viaţa ta, dacă tu nu ai cu cine să-i împarţi.
Regele Solomon a cerut de la Dumnezeu înţelepciune ca să poată să judece şi să conducă corect poporul. Şi tot ce făcea Solomon era pentru oameni, pentru cei care se aflau sub conducerea lui. Iar Bill Gates ajuns la bogăţii nevirosimile s-a apucat de donaţii. Toată averea pe care el o posedă încearcă să o investească anume în oameni. Gates a înţeles că fericirea nu o aduc banii, ci banii corect investiţi.
Iar mămica celor patru, şapte sau treisprezece copii a ales să-şi investească banii, dragostea şi viaţa în oameni. Şi cine ştie poate într-o zi anume copiii ei vor fi următorii Oameni mari ai lumii, următorii preşedinţi sau miliardari.

Acest articol a fost scris pentru a lumina oamenii cu ideea că adevăraţii economişti nu fac economie pe viaţa lor personală, ci crează o armonie între profesionalism şi familie. Oamenii au fost creaţi pentru a stăpâni pământul, resursele de pe el şi pentru a da continuitate vieţii. Dacă continuăm să stăpânim, să gestionăm şi să nu dăm via
ţă, zădarnică este munca noastră. Căci cine va moşteni rodul ei?

Martina Artene
Eseu despre şi pentru oameni-Mulţumesc!

Puterea CIMITIRELOR

   Mulţi îşi caută inspiraţii şi motivaţii pentru a merge înainte, pentru a crea ceva sau doar pentru a trăi. Ar fi o minunată motivaţie dacă în loc să mergi la o plimbare într-un parc din oraș ai da o tură prin cimitir. Acolo unde şi mormintele vorbesc; vorbesc despre vieţile celor ce acuma nu mai sunt. În cimitire este locul unde găseşti oameni de diferite vârste.
Să recunoaștem, uneori morţii sunt o mărturie mai vie decât cei vii.
De aceea cred că avem ce învăţa de la ei.

Când dau o tură prin cimitire obişnuiesc să mă uit la două lucruri:
  • Primul lucru este anul naşterii şi anul morţii. Asta mă ajută să înţeleg încă o dată că lungimea zilelor noastre o ştie doar bunul Dumnezeu.
  • Al doilea lucru mă uit la inscripţiile de pe mormintele cu cruci şi pe majoritatea scriind invariabil „Aici odihnește robul lui Dumnezeu”. Asta mă face să meditez la faptul câţi dintre ei au fost robi reali şi de ce nu este scris nimic despre reuşitele lor? Totul doar despre un somn ipotetic. Unii au fost adormit de când s-au născut, pentru ei moartea rămâne a fi o continuare a începutului.
Sigur că nu putem fi toți eroi, dar putem lăsa ceva frumos în urma noastră: o carte, o viață, un suflet mântuit, o lucrare terminată şi de ce nu și o fântână săpată. Apoi putem lăsa şi o inscripţie care să fie inspiraţie pentru cei ce o vor citi trecând pe lângă mormântul nostru.
Încearcă să-ţi trăieşti viaţa în aşa mod încât atunci când cineva va trece pe lângă mormântul tău să fie inspirat pentru a crea şi pentru a trăi viaţa lui aproape de Hristos şi pentru ca să îşi dorească prezenţa în categoria celor ce trăiesc şi după moarte.

Fă-ţi timp să faci o tură prin cimitire, cred că vei găsi destulă motivaţie acolo
în cazul în care nu o ai!
"Căci pentru mine a trăi este Hristos, şi a muri este un câştig."
- Apostolul Pavel