De ce totuşi Dumnezeu a creat femeile şi bărbaţii
atât de diferiţi: Avem activităţi, preferinţe diferite; Gândim total diferit
etc.
Cu toate acestea noi femeile continuăm să căutăm Perechea potrivită. Căutăm un bărbat care să împartă cu noi acelaşi stil de muzică, acelea-şi genuri de filme, acelaşi stil de sport şi nu în ultimul rând aceleaşi principii şi vise.
Pare a fi ireal ceea ce am enumerat mai sus. Însă mare este fericirea atunci când întâlneşti pe cineva care; în loc să te ducă la film, te invită să urmăreşti cum valurile se răsfrâng de malurile iazului. Sau te cheamă să asculţi în linişte gălăgia pe care o produc copiii din parc, jucundu-se prin nisip.
De ce bărbaţii cred că femeile sunt atât de complicate?
Noi am fost create dintr-o singură coastă. Nu suntem atât de complexe precum bărbaţii. Dacă suntem o parte din bărbat, de ce atunci aşa de greu ne înţelegeţi?
Cine a inventat fraza prostească (Dacă femeia zice "Da" atunci e "Nu") la fel şi invers. Oare cuvântul unei femei chiar nu înseamnă nimic?
Îmi pare rău să recunosc că bărbaţii sec. XXI nu mai vor să gândească, poate se referă şi la femei. Eu personal simt asta şi văd din partea bărbaţilor.
Mă gândesc de ce avem aşa puţine căsătorii, mai puţine decât în trecut.
Am găsit şi un răspuns pentru mine; Suntem generaţia IT şi nu generaţia CP (cunoaştere personală).
Discutăm ore-n şir pe facebook, cu toate că avem cont pe telefon şi putem să sunăm. Minim, să auzim vocea partenerului.
Personal încep să urăsc tot ce ţine de internet. Ba chiar şi de telefonie; opţiunea "Număr Magic". Chestia asta cu "Magic", face ca toată magia unei relaţii să dispară. Oare unde este acea dragoste care-n comunicare de o oră Face to Face, îţi dădea mai mult decât un mesenger sau skype?
Fetele nu mai au încrede în băieţii de astăzi. Poţi oare să ai încredere în partenereul tău, dacă într-un moment dificil din viaţa ta, el îţi propune consolare pe facebook?
Oare după căsătorie unicul mod de comunicare va fi peretele dintre sufragerie şi bucătărie, aşa va fi mai interesant?
Oare poza de pe facebook mare informaţie şi plăcere-ţi dă să te uiţi la un avatar?
Mai bine să ieşi cu ea să vezi cum se joacă cu firul ei de păr, să-i auzi zâmbetul specific doar ei. Sau nu e mai bine să simţi alături prezenţa acelui bărbat, care pe viitor poate o să-ţi fie soţ.
Cât de simplă ar fi viaţa dacă ne-am respecta reciproc.
Eu personal ador fotbalul şi iubesc maşinile, toată lumea ştie că prefer "Audi". La fel prefer şi romaniţele, liniştea şi tot ce ţine de studiul universului. Spun asta pentru că ştiu că femeile şi bărbaţii pot avea interese şi ocupaţii în comun.
Trebuie doar găsit acel mijloc de aur.
Eu ştiu că femeile doresc doar un singur lucru, să fie înţelese iar, bărbaţii să fie respectaţi!
Cu toate acestea noi femeile continuăm să căutăm Perechea potrivită. Căutăm un bărbat care să împartă cu noi acelaşi stil de muzică, acelea-şi genuri de filme, acelaşi stil de sport şi nu în ultimul rând aceleaşi principii şi vise.
Pare a fi ireal ceea ce am enumerat mai sus. Însă mare este fericirea atunci când întâlneşti pe cineva care; în loc să te ducă la film, te invită să urmăreşti cum valurile se răsfrâng de malurile iazului. Sau te cheamă să asculţi în linişte gălăgia pe care o produc copiii din parc, jucundu-se prin nisip.
De ce bărbaţii cred că femeile sunt atât de complicate?
Noi am fost create dintr-o singură coastă. Nu suntem atât de complexe precum bărbaţii. Dacă suntem o parte din bărbat, de ce atunci aşa de greu ne înţelegeţi?
Cine a inventat fraza prostească (Dacă femeia zice "Da" atunci e "Nu") la fel şi invers. Oare cuvântul unei femei chiar nu înseamnă nimic?
Îmi pare rău să recunosc că bărbaţii sec. XXI nu mai vor să gândească, poate se referă şi la femei. Eu personal simt asta şi văd din partea bărbaţilor.
Mă gândesc de ce avem aşa puţine căsătorii, mai puţine decât în trecut.
Am găsit şi un răspuns pentru mine; Suntem generaţia IT şi nu generaţia CP (cunoaştere personală).
Discutăm ore-n şir pe facebook, cu toate că avem cont pe telefon şi putem să sunăm. Minim, să auzim vocea partenerului.
Personal încep să urăsc tot ce ţine de internet. Ba chiar şi de telefonie; opţiunea "Număr Magic". Chestia asta cu "Magic", face ca toată magia unei relaţii să dispară. Oare unde este acea dragoste care-n comunicare de o oră Face to Face, îţi dădea mai mult decât un mesenger sau skype?
Fetele nu mai au încrede în băieţii de astăzi. Poţi oare să ai încredere în partenereul tău, dacă într-un moment dificil din viaţa ta, el îţi propune consolare pe facebook?
Oare după căsătorie unicul mod de comunicare va fi peretele dintre sufragerie şi bucătărie, aşa va fi mai interesant?
Oare poza de pe facebook mare informaţie şi plăcere-ţi dă să te uiţi la un avatar?
Mai bine să ieşi cu ea să vezi cum se joacă cu firul ei de păr, să-i auzi zâmbetul specific doar ei. Sau nu e mai bine să simţi alături prezenţa acelui bărbat, care pe viitor poate o să-ţi fie soţ.
Cât de simplă ar fi viaţa dacă ne-am respecta reciproc.
Eu personal ador fotbalul şi iubesc maşinile, toată lumea ştie că prefer "Audi". La fel prefer şi romaniţele, liniştea şi tot ce ţine de studiul universului. Spun asta pentru că ştiu că femeile şi bărbaţii pot avea interese şi ocupaţii în comun.
Trebuie doar găsit acel mijloc de aur.
Eu ştiu că femeile doresc doar un singur lucru, să fie înţelese iar, bărbaţii să fie respectaţi!